Psihologia Medicală

Argument

Iulie 2019

 

Context

Prezentul material încearcă să detalieze argumentele care ne fac să susținem înființarea Comisiei de Psihologie Medicală în cadrul Colegiului Psihologilor din România și implicit înființarea specialității de Psihologie Medicală între specialitățile recunoscute și atestate în țara noastră.

Pe parcursul timpului, în cadrul specialității Psihologie clinică, am observat cu toții faptul că există o categorie de psihologi care activeaza într-un mediu diferit de majoritatea, categorie care este lipsită de reprezentare în fața autorităților statului și astfel pe cale să își piardă recunoașterea la nivelul sistemului de sănătate: psihologii clinicieni angajați în spitalele publice din România. Lipsa de reprezentare are consecințe grave și asupra colegilor clinicieni și psihoterapeuți care activeaza în mediul privat, acest aspect fiind evident dacă ne referim la modalitatea de contractare a serviciilor de psihologie cu Casa de Asigurări de Sănătate. Situația a devenit critică în timpul negocierilor pentru grila de salarizare, moment în care Colegiul Psihologilor din România nu a asigurat reprezentarea clinicienilor angajați în unitățile de stat (nu doar din sistemul sanitar ci și din sistemul de asistență socială) la un nivel satisfăcător. Rezultatele le-am simțit cu toții: psihologia a ajuns să fie remunerată la nivelul profesiilor care nu necesită studii superioare.

Mai mult decât atât, în momentul de față se discută Legea Privind Exercitarea Profesiilor în Sistemul de Sănătate, act oficial în care psihologii nu mai sunt incluși. Dacă până în prezent am avut un statut de specialitate paraclinică (de aici și lipsa contractării directe), acum viitorul psihologiei în sistemul de sănătate este și mai incert. Modelul european și american include această specialitate, însă Colegiul Psihologilor din România se arată a fi lipsit de reacție în fața acestei nedreptăți. Poate din cauză că suntem o “cantitate” neglijabilă în marea masă a psihologilor din România?

Începuturi

În situația în care cei în drept (conducerea CPR, conform legii) ne trimiteau la sindicate, au apărut inițiative independente de lobby pentru susținerea psihologilor clinicieni. Aceste inițiative, popularizate de media dar și pe platformele de socializare, au făcut să se coaguleze un grup de inițiativă, format de psihologi clinicieni angajați în spitale. Acest grup a încercat să pornească un dialog în primul rând cu CPR, prin Comisia de Psihologie Clinică, dar și cu parlamentari care ar fi putut să sprijine demersurile noastre. Din păcate, specificul activității noastre nu are niciun fel de reprezentare la nivelul decizional din CPR iar problemele noastre și implicit ale pacienților au fost considerate întotdeauna marginale. Mai mult, conducerile trecute au încercat chiar să desființeze statutul de angajat în spitalele publice pentru psihologul clinician, “tradiție” continuată de actuala conducere prin introducerea articolului 53 din proiectul noii Legi a Psihologiei (L272), a se vedea “structurile”. Deschisă fiind această poartă pentru externalizare și având în vedere contextul socio-economic cu subfinanțarea sistemului de sănătate, externalizarea totală a serviciilor de psihologie clinică din sistemul sanitar nu ar fi fost decât o chestiune de timp. Mai mult, în noul proiect apar, susținute de către conducerea CPR, o serie de prevederi care ne arată clar faptul că domniile lor nu cunosc specificul activității noastre (a se vedea interdicția de a lucra cu terții, scoaterea psihologilor din cadrul secțiilor într-o structură separată cu efect direct a scoaterii noastre din cadrul echipei terapeutice si a distrugerii supraspecializărilor).

Ideea de Psihologie Medicală

Avand în vedere toate cele de mai sus, grupul de inițiativă a conceput si formulat cereri către conducerea CPR, referitoare la alcătuirea unei Comisii de Psihologie Clinică Medicală, care să cuprindă psihologii clinicieni angajați în sistemul de sănătate publică. Cererea a fost făcută în baza și spiritul Legii 213, în vigoare la momentul actual, care stipulează la articolul 6 litera b: “în sectorul public, în care psihologii au, după caz, statutul de funcţionar public, cadru didactic şi alte funcţii, potrivit prevederilor legilor speciale şi regulamentelor sau statutelor instituţiei respective” și a articolului 35, punctul 3: “în funcţie de necesităţi, se pot înfiinţa, desfiinţa sau restructura comisiile existente”.

Ideea noastră a fost simplă: dacă interesul nostru, al clinicienilor angajați în sistemul de sănătate, este recunoașterea psihologiei ca profesie medicală și introducerea psihologului ca membru cu drepturi depline în echipa terapeutică, atunci nu putem impune acest deziderat celorlalte categorii de clinicieni. Colegii din privat își doresc independență față de medicul specialist (psihiatru, neurolog, nefrolog, etc) și decontare directă, noi ne dorim recunoaștere în cadrul echipei terapeutice, echipă condusă de medicul curant. La momentul actual suntem solicitați imperativ în protocoalele din dializă, oncologie, paliație, etc, dar și în cerințele de acreditare pentru unitățile sanitare. Sunt secții în care psihologul este normat la structură (un post pe secție) și nu la numărul de paturi, tocmai ca o recunoaștere a importanței psihologului în abordarea cazuisticii respectivelor specialități medicale.

Această idee a noastră a ajuns nu doar la cei din conducerea CPR ci și în comisii de specialitate din Parlament, iar deschidere am primit în special din partea Președintelui Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, domnul conferențiar doctor Florin Buicu. Din discuțiile grupului nostru cu domnia sa, am ales să mergem pe denumirea Psihologie Medicală. Mai apoi, din discuțiile și activitatea de informare despre ceea ce înseamnă Psihologia Medicală în lume și în Romania, am descoperit cu plăcere că există deja recunoastere în acte oficiale ale Ministerului Sănătății pentru “Psihologia Medicală” și “psihologul medical”, concepte care definesc foarte exact specificul activității pe care o desfășoară psihologul clinician angajat în sistemul de sănătate publică (a se vedea Ordinul  nr.527/1999 pentru stabilirea activităților conexe serviciilor medicale).

Activitatea și procerurile aplicate de către psihologul angajat în unitățile sanitare sunt raportabile în SIUI și codificabile în sistem DRG. Mai mult decât atât, au fost discutate aspecte care țin de imposibilitatea de recunoastere (la nivel legislativ specific sănătății dar și la nivelul salarizării) a unei categorii atât de largi precum cea de “psiholog clinician” în care intră în momenul de față nu doar colegi care-și desfășoară activitatea în asistență socială dar și colegi din admnistrație sau colegi din alte domenii care nu au legătură cu sistemul sanitar și cu îngrijirea/deservirea pacienților.

Conceptul de “Pacient” este unul central în cadrul legislației specifice sistemului sanitar, iar calea aleasă de către colegii din CPR este aceea de a lega serviciile de psihologie clinică de conceptul de “Client”, fapt care contravine clar demersurilor noastre dar și specificului activității psihologilor clinicieni din sistemul de sănătate. Prin această abordare eronată, din punctul nostru de vedere, suntem condamnați a rămâne în paraclinic.

Alături de alte argumente, cele descrise mai sus au dus la susținerea noastră pentru înființarea “Comisiei de Psihologie Medicală” și implicit a specialității de Psihologie Medicală, după modele deja funcționale în USA, Franța și în alte state cu tradiție în psihologie.

Cine va putea obține această specializare?

  Dacă definim Psihologia Clinică ca fiind aplicarea psihologiei în context clinic, atunci Psihologia Medicală ar fi aplicarea psihologiei clinice în contextul medical. Spre exemplu, psihologii care deservesc pacienții oncologici, dializați, neurologici, aflați în recuperare medicală de diverse tipuri, beneficiari ai serviciilor de paliație, psihiatrie, pacienți cu tuberculoză și alții asemenea, ca parte a unei echipe terapeutice conduse de un medic curant, cu obiective care țin în special de afecțiunea medicală pentru care sunt în situația de a fi pacienți, ei bine acesti psihologi se încadrează în noțiunea de Psihologie Medicală. Obiectivele pot fi diverse și sunt, după cum am menționat mai sus, legate de calitatea de pacient, cu referire strictă la obiectivele medicale și stabilite în cadrul echipei terapeutice, la indicația medicului curant: aderență la tratament, controlul durerii, psihoterapie suportivă, pregătire pentru moarte, recuperare, aspecte referitoare la adicții, logopedie, pregătire preoperatorie, consiliere postoperatorie, aspecte specifice amputațiilor, etc.

De asemenea, psihologi medicali vor putea fi și cercetătorii în psihologie angajați în Sistemul de Sănătate, care au conform fișei postului atribuții specifice psihologului clinician și de cercetare în psihologie.

Insistăm în a considera că activitatea de psiholog clinician angajat într-o instituție medicală are specificul ei: lucrul în echipa multidisciplinară, supraspecializări pe diverse specialități medicale, activitate științifică și de cercetare în echipa multidisciplinară, particularități care țin de cadrul specific al intervențiilor psihologice, etc.

Ne exprimăm opinia că o altă diferență majoră între Psihologia Clinică (în sensul acceptat astăzi în România) și Psihologia Medicală este diferența dintre conceptele de “Client” și “Pacient”. Psihologii medicali deservesc pacienți și au în principal obiective medicale, referitoare la afecțiunea de bază și stabilite în cadrul echipei terapeutice.

Cum sunt afectați psihologii clinicieni de înființarea

Comisiei de Psihologie Medicală?

Înființarea Comisie de Psihologie Medicală nu are nicio influență asupra psihologilor clinicieni. Aceștia nu își pierd nicio competență, nu există niciun drept actual pe care să-l piardă. Psihologii clinicieni din sistemul de Asistență Socială, administrație sau din orice alt domeniu, vor avea în continuare aceleași competențe. Psihologii clinicieni din privat, care deservesc și pacienți externați din unitățile sanitare, vor avea și ei aceleași drepturi și competențe ca și până acum. Psihologii clinicieni care deservesc pacienți, în perioada în care aceștia sunt definiți ca atare, din calitate de angajat în sistemul medical de stat sau privat sau cu practică privată, vor primi prin recunoaștere automată și gradul corespondent de psiholog medical.

Va exista cerința de “psiholog medical” la angajare?

În viziunea noastră, Comisia de Psihologie Medicală nu își propune restricționarea sub nicio formă a angajării de psihologi în sistemul de sănătate.  Vom încuraja angajarea în sistemul de sănătate a psihologilor proaspăt absolvenți de master de psihologie clinică, psihologie medicală, psihoterapie, consiliere sau a oricărui alt master relevant pentru activitatea ca psiholog medical în cadrul unităților sanitare.

Ce nivel minim de studii este necesar

pentru a fi psiholog medical?

Profesia de psiholog medical se va putea exercita de către persoanele posesoare ale unui titlu de calificare în Psihologie Medicală, având competența de a efectua și furniza categoriile principale de activități cu privire la sănătatea umană, așa cum rezultă ele din propunerile de modificare/completare a Legii 213/2004, înaintate în Parlament.

De asemenea, pregătirea universitară este foarte importantă deoarece, conform articolului 137 aliniatul 5 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, “Programele de studii universitare dau acces la ocupații și funcții specifice fiecărui ciclu de studii universitare absolvit” și conform aliniatului 4 al aceluiași articol, în România există 3 cicluri de studii universitare: licență, master, doctorat. Numai ciclul de studii universitare de licență (pe sistem bologna) este insuficient pentru exercitarea profesiei în sistemul de sănătate deoarece numai absolvirea acestui ciclu de studii de licență nu conferă competența profesională corespunzătoare pentru o abordare de calitate a problematicii pacientului și a bolii, importanța unor studii legale corespunzătoare fiind identificată de Ministerul Sănătății în ceea ce privește profesia de psiholog care își desfășoară activitatea în unitățile din subordine.

Necesitatea de a solicita un nivel adecvat de competență prin studii universitare și de specializare specifice recunoscute este o necesitate pentru ca psihologii să aibă competența profesională corespunzătoare.

Nota: În sistem pre-bologna, studiile universitare sunt echivalente cu studiile universitare plus masterat în sistemul Bologna. Absolvenții cu 4 sau 5 ani studii universitare, nu sunt obligați să facă un masterat.

Supervizarea în Psihologie Medicală

Ne propunem ca, în măsura în care este posibil, perioada de supervizare pentru cei care aleg să intre în specialitatea Psihologie Medicală, să se desfășoare în unitățile sanitare, inițial sub formă de voluntariat sau sub orice altă formă ce urmează a fi negociată cu Ministerul Sănătății (dezideratul nostru ar fi o formă remunerată, după modelul rezidențiatului medicilor). Ceea ce vom încerca cu siguranță este gratuitatea supervizării desfășurate în cadrul unităților de stat și atribuirea drepturilor de supervizor în Psihologie Medicală automat, odată cu gradul de psiholog medical specialist. Pentru proaspeții absolvenți care participă la un concurs de ocupare a unui post vacant într-o unitate sanitară acreditată, supervizarea ne dorim să fie asimilată cu perioada în care respectivul coleg va avea actualul grad de debutant (în viziunea Ministerului Sănătății), cu remunerația aferentă. În aceasă situație, supervizarea în Psihologie Medicală nu va fi doar gratuită pentru psiholog ci și remunerată.

Gradele Psihologului Medical și trecerea în grad

Până în prezent, psihologul a avut parcursul profesional legiferat de către CPR, fără să existe o corelare între gradele din sistemul de sănătate sau din alte sisteme și cele din normele noastre interne. În paralel, în sistemul sanitar de stat există legislație în vigoare care reglementează acordarea gradelor profesionale pentru psihologi. Din acest punct de vedere, vom propune Ministerului Sănătății o corelare și recunoaștere reciprocă cu echivalare fără birocrație a gradelor acordate de către CPR. Mai mult decât atât, în momentul de față există situații anormale în care psihologi principali în sistemul de sănătate, cu examene conform legii, au cu totul alt grad la CPR și invers. Considerăm că se impune corectarea acestor anomalii, cu recunoaștere reciprocă în avantajul psihologului. În mod natural, vom încerca împuternicirea CPR pentru ca psihologii angajați în unitățile sanitare să nu fie nevoiți să dea examen și la CPR și mai apoi și în unitatea sanitară în care sunt angajați.

Totuși opinăm că recent introdusele examene pentru gradul de specialist ar trebui să fie organizate pe specialități și nu să existe un examen general. Modelul medicilor ne arată că un grad de specialist se obține pe baza examinării cunoștințelor din specialitatea respectivă și nu din medicina generală. Din acest motiv, vom propune CPR ca psihologii medicali să susțină examenele naționale cu subiecte din Psihologia Medicală, pe supraspecializarea corespunzătoare activității candidatului.

Acțiuni viitoare

După cum știți deja, am ales să amendăm Legea 213 în sensul introducerii acestei Comisii de Psihologie Medicală. Din păcate, există opoziție cu privire la această cerere a noastră, opoziție pe care o punem mai mult pe seama necunoașterii intențiilor noastre. Nu vrem să credem că sunt alte motive la mijloc, mai ales că nu am fost implicați în luptele interne generate de proiectul de lege depus în Parlament (L272) de către o parte din cei aflați în conducerea CPR. Din acest motiv, ne propunem în continuare să facem lobby pentru susținerea acestei inițiative (B329). Această activitate de lobby nu trebuie făcută doar la nivel de Parlament și Ministerul Sănătății ci și la nivelul CPR și a colegilor noștri. Având în vedere cele de mai sus, grupul de inițiativă semnatar al prezentului document, vă solicită dumneavoastră, colegilor noștri angajați în sistemul de sănătate publică dar și celor care se regăsesc în specialitatea Psihologie Medicală fără a fi angajați în spitale, aderarea prin semnătură electronică la acest document si distribuirea sa către toți cei interesați.

De asemenea, considerăm ca obiective importante exceptarea sistemului sanitar de la art. 53 din proiectul de lege L272 depus în Parlament (și nu varianta cu “structuri opționale” susținută public de către domnul Dafinoiu, președinte al CPR), scoaterea din același proiect de lege a interdicției de deservire a terților (din cauză că scoate consilierea aparținătorilor pacienților în afara legii), și nu în ultimul rând susținerea amendării Legii 213 ca variantă optimă pentru situația de față, comparativ cu varianta actuală de propunere legislativă promovată de o parte din cei aflați la conducerea CPR.

Ca obiective de viitor, ne propunem negocieri privind grila de salarizare a psihologului medical, întâlniri cu MS și CAS pentru schimbarea sistemului de contractare pentru Psihologi Medicali, Psihologi Clinicieni și Psihoterapeuți (desigur, împreună cu reprezentanții acestora, în măsura în care sunt interesați) și mai ales colaborări cu instituțiile de învățământ superior care organizează masterate și doctorate pentru ca psihologul medical să beneficieze de un proces educațional postuniversitar relevant pentru activitatea sa. De asemenea, viitoarea Comisie de Psihologie Medicală va susține orice entitate interesată să ofere psihologilor medicali cursuri, seminarii și alte evenimente creditate, cu tematică relevantă pentru această specialitate, cunoscut fiind faptul că, în prezent, sunt extrem de rare evenimentele creditate care să fie relevante pentru activitatea psihologilor din sistemul sanitar. În acest sens ne propunem o colaborare cu Colegiul Medicilor, pentru a profita de experiența acestora și pentru a introduce sesiuni de psihologie medicală creditate în cadrul evenimentelor organizate pe diverse specialități medicale în care psihologul face parte din echipa terapeutică. De asemenea, un deziderat important este organizarea de sesiuni științifice interdisciplinare și formări profesionale, cu beneficii pentru echipa terapeutică (medic, asistent medical, psiholog, asistent social, kinetoterapeut, farmacist clinician, etc)

Ne declarăm în continuare deschiși pentru dialog, inclusiv cu susținătorii noului proiect de lege L272, în ciuda faptului că niciuna din cererile noastre nu a primit răspuns oficial până în momentul de față. Am participat și vom participa la orice discuții referitoare la probleme legislative sau profesionale, în special pe acele aspecte care ne privesc direct și unde considerăm că avem expertiza necesară.

Vă mulțumim și vă așteptăm să vă alăturați inițiativei noaste!

Grupul de inițiativă pentru înființarea Comisiei de Psihologie Medicală:

1. Nastasă Dumitru – Radu, psiholog clinician principal, Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț
2. Ionescu Carmen, psiholog clinician practicant, Spitalului Universitar de Urgență București
3. Liliac Cătălina, psiholog clinician principal, Spitalul Municipal “Sf. Ierarh Dr. Luca” Onești
4. Chiriac Moruzzi Ada Petronela, psiholog clinician principal, Institutul de Psihiatrie Socola Iași
5. Purice Luminița, psiholog clinician principal, Spitalul Județean de Urgență Brăila
6. Drăghici Rozeta, cercetător științific gradul II – psiholog clinician principal, Institutul de Geriatrie “Ana Aslan” București
7. Onu Paula, psiholog clinician principal, Institutul Clinic Fundeni București

Susținători:

8. Cucu Viorica, psiholog clinician principal, Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț
9. Plăvitu-Popescu Cecilia-Mihaela, psiholog clinician principal, CSM Adulți – Drobeta Turnu Severin, Mehedinți
10. Dragomir Elena, psiholog clinician specialist, Spitalul Județean de Urgență Slatina
11. Vasilescu Emilia Oana, psiholog clinician principal, psihoterapeut, Spital Judetean de Urgenta Buzau
12. Trocin Nicolae, psiholog clinician principal, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași.
13. Pascu Nicoleta, psiholog clinician principal, Spitalul Universitar de Urgență București
14. Zivari Mirela, psiholog clinician principal, Spitalul Universitar de Urgență București
15. Enache Monica, psiholog clinician principal, Spitalul Universitar de Urgență București
16. Oprea Carmen, psiholog clinician principal, Spitalul Universitar de Urgență București
17. Luca Adrian, psiholog clinician principal, psihoterapeut principal, Universitatea București
18. Marin Gabriela, logoped, Institutul National de Recuperare
19. Oana Andreea Sfetania Dumitrascu, psiholog clinician practicant autonom, Institutul de Oncologie Al. Trestioreanu București
20. Rădulescu Mariana, priholog clinician principal, Spitalul Universitar de Urgență București
21. Alexandrescu Iulia, psiholog clinician practicant, Spitalul Universitar de Urgență București
22. Lohan Rodica, psiholog clinician specialist, CSM, Spitalul Universitar de Urgență Satu Mare
23. Mihaela Ungureanu, psiholog clinician specialist, Institutul de Psihiatrie Socola Iași
24. Oprea Cristina, psiholog clinician principal, Spitalul Clinic de Psihiatrie prof. dr. Al. Obregia București
25. Cucu Mihaela Daniela, psiholog clinician principal, CSM Copii, Spitalul Județean de Urgență ,,Mavromati „, Botoșani
26. Ionescu Filip Magdalena, psiholog clinician specialist, Maternitatea Bucur București
27. Căzăceanu Anca, psiholog clinician specialist, Maternitatea Bucur București
28. Popa Mihaela, psiholog clinician practicant, Spitalul Universitar de Urgență București
29. Creangă Mihaela, psiholog clinician principal, Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț
30. Vicu Oana Maria, psiholog clinician principal, CIP – Piatra-Neamț
31. Agoston Andrea, psiholog clinician specialist, Spitalul Judetean de urgenta Alba
32. Ilie Monica, psiholog clinician specialist, Spitalul Județean de Urgență Ploiești
33. Avramescu Diana Maria psiholog clinician practicant autonom, Spitalul Județean de Urgență Ploiești
34. Florea Mihaela Ileana psiholog clinician specialist, Spitalul Județean de Urgență Ploiești
35. Martac Madalina, psiholog clinician practicant autonom, Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan București
36. Bărbulescu Oana, psiholog clinician specialist, Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan București
37. Lupes Manuela, psiholog clinician specialist, Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan București
38. Roșu Mihaela, psiholog clinician practicant autonom, Spitalul Universitar de Urgență București
39. Ion Bogdan, psihoterapeut principal, CIP București
40. Anghel Cristina, psiholog clinician practicant autonom, CIP București
41. Cismaș-Petrean Cristian, psiholog clinician principal, Spitalul Județean de Urgență Satu Mare
42. Pescaru Valentin, psiholog clinician principal, Spitalul de Psihiatrie Dr. Constantin Gorgos București
43. Nicolau Roxana, psiholog clinician, psihoterapeut, CIP București
44. Marinescu Georgeta, psiholog clinician principal, Spitalul de Psihiatrie Sf. Maria Vedea – Argeș
45. Dumitru Irina Iulia, psiholog clinician practicant, CSM Spitalul de Urgență Elena Beldiman Bârlad
46. Popescu Amelia, psiholog clinician practicant sub supervizare, Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională ORL Profesor Doctor Hociotă
47. Manolachi Aurora, psiholog clinician principal, Spitalul Clinic Județean Târgu Mureș
48. Marin Angelica Daniela, psiholog clinician principal, Spitalul Sf. Pantelimon Brăila
49. Preda Mioara, psiholog clinician principal, Spitalul Sf. Pantelimon Brăila
50. Mirița Virginia, psiholog clinician specialist, Spitalul Sf. Pantelimon Brăila
51. Ene Maria Magdalena, psiholog clinician principal, Spitalul Județean de Urgență Brăila
52. Muth Irina Gina, psiholog clinician specialist, Spitalul Sf. Pantelimon Brăila
53. Marin Andreea Georgiana, psiholog specialist-logoped PhD, Clinica de Recuperare Medicală Neurologică, Spitalul Universitar de Urgență Elias, București
54. Găiculescu Ioana, Asistent Cercetare – Psiholog, Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” Otopeni
55. Stan Polixenia, Cercetător Științific – Psiholog specialist PhDs, Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” București
56. Rusu Alexandra, Asistent Cercetare – Psiholog, Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” București
57. Tifigiu Mădălina Maria, psiholog clinician principal, Spitalul Voila Câmpina
58. Nedelcu Iuliana Petruța, psiholog clinician principal, Spitalul Voila Câmpina
59. Olaru Cornelia, psiholog clinician principal, Spitalul Universitar de Urgență București
60. Nedea Lidia, psiholog clinician principal, Spitalul Universitar de Urgență București
61. Hofnar Daniela, psiholog clinician practicant în supervizare, Spitalul Universitar de Urgență București
62. Tecuceanu Claudia Ramona, psiholog clinician specialist, Spitalul Judetean de Urgenta Slatina
63. Ghionoiu Cătălin, psiholog clinician specialist, Spitalul Voila Câmpina
64. Modrogan Laura Gabriela, psiholog clinician practicant autonom, Spitalul Voila Câmpina
65. Mihalcea Livia Gabriela, psiholog clinician practicant în supervizare, Spitalul Voila Câmpina
66. Viki Dumitrache, psiholog clinician principal, psihoterapeut principal, CIP Slobozia
67. Luca Liliana, psiholog clinician principal, Institutul de Psihiatrie Socola Iași
68. Pretula Viorica, psiholog clinician principal, Institutul de Psihiatrie Socola Iași
69. Mitrea Irina, psiholog clinician principal, Institutul de Psihiatrie Socola Iași
70. Bacica Maria, psiholog clinician principal, Institutul de Psihiatrie Socola Iași
71. Onofrasi Flavia, priholog clinician principal, Institutul de Psihiatrie Socola Iași
72. Mihalache Ana Maria, psiholog clinician principal, Institutul de Psihiatrie Socola Iași
73. Zamfirache Antoaneta, psiholog clinician principal, Institutul de Psihiatrie Socola Iași
74. Dragomir Ruxandra Andreea, masterand Psihologie clinică, an 2, Universitatea București
75. Nitu Mariana, psiholog practicant în supervizare, Spitalul Obstetrică-Ginecologie Ploiești
76. Rusu Sorina Daniela, psiholog clinician principal, CSM copii, Spitalul de Pediatrie Ploiești
77. Blănaru Anca Mădălina, psiholog clinician specialist, CSM copii, Spitalul de Pediatrie Ploiești
78. Hasmațuchi Gina, psiholog clinician principal, Spitalul Municipal Onești
79. Donea Luminița, psiholog clinician practicant autonom, Spitalul de Psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Jebel Timiș
80. Dobre Ștefania, psiholog clinician principal, Spitalul Județean de Urgență Ploiești
81. Blănaru Liliana, psiholog clinician autonom în supervizare, Spitalul Municipal Onești
82. Popa Ana, psiholog clinician principal, Spitalul de Psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Sapoca Buzău
83. Vlăsceanu Iulia, psiholog clinician principal, LSM Spitalul de Psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Sapoca Buzău
84. Condruz Simona, psiholog clinician principal, Spitalul de Psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Sapoca Buzău
85. Contra Monica,  psiholog clinician principal, CSM,  Spitalul de Boli Infecţioase, Dermatologie si Psihiatrie Baia Mare
86. Niță Elisabeta, psiholog clinician specialist, Institutul Clinic Fundeni București
87. Bălan Stelian Atila, psiholog clinician practicant în supervizare, Institutul Clinic Fundeni București
88. Maris Adina, psiholog clinician principal, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș
89. Bucureșteanu Eduard, psiholog clinician principal, Spitalul Sfântul Pantelimon Brăila
90. Dobre Elena, psiholog clinician practicant în supervizare, Spitalul Universitar de Urgență București
91. Dinu Daniela, psiholog clinician practicant în supervizare, Spitalul Universitar de Urgență București
92. Prodan Ana, psiholog clinician practicant autonom, Fresenius NephroCare SRL Drobeta Turnu Severin
93. Pintilie Daniela Elena, psiholog clinician specialist, psihoterapeut tcc, Spitalul Județean de Urgență Mavromati, Botoșani
94. Toader Ana, psiholog clinician, Spitalul de Psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Săpoca Buzău
95. Braun Anna Maria, psiholog clinician practicant autonom, CIP Oradea
96. Lăsculescu Claudia Dorina, psiholog clinician specialist, Agenția Națională Antidrog Drobeta Turnu Severin
97. Iancu Loredana Florentina, psiholog clinician practicant autonom, Spitalul de Psihiatrie Titan Dr. C-tin Gorgos București
98. Dinu Veronica Georgeta, psiholog clinician principal, Spitalul Voila Câmpina
99. Daniel Constantinescu, psiholog clinician principal, Electrica SA Ploiești
100. 1Chiriac Andrei, psiholog clinician principal, Spitalul de Psihiatrie Dr. Constantin Gorgos București
101. Ulmeanu Lelia Camelia, psiholog clinician practicant autonom, psihoterapeut practicant autonom, Căminul pentru persoane vârstnice Floare Roșie, DGASPC Sector 6 București
102. Pop Florina, psiholog clinician specialist, Institutul Oncologic Prof. Dr. I. Chiricuță Cluj-Napoca
103. Bogdan Georgiana, psiholog clinician principal, Spitalul Clinic de Urgență Profesor Dr. N. Oblu Iași
104. Bolohan Liviu-Sebastian, psiholog clinician principal, Spitalul Clinic de Urgență Profesor Dr. N. Oblu Iași
105. Buraga Constantin-Vladimir, psiholog clinician principal, Spitalul Clinic de Urgență Profesor Dr. N. Oblu Iași
106. Micu Marilena, psiholog clinician specialist, Spitalul Județean de Urgență Sf. Pantelimon Focșani
107. Grăjdeanu Luminița, psiholog clinician principal, Spitalul Județean de Urgență Sf. Pantelimon Focșani
108. Săpunaru Camelia, psiholog clinician principal, Spitalul Județean de Urgență Sf. Pantelimon Focșani
109. Balcu Liliana, psiholog clinician principal, Spitalul Județean de Urgență Sf. Pantelimon Focșani
110. Bălan Carmen Monica, priholog clinician practicant, Spitalul Județean de Urgență Sf. Pantelimon Focșani
111. Dănilă Anca Laura, priholog clinician practicant, Spitalul Județean de Urgență Sf. Pantelimon Focșani
112. Samota Georgeta Genoveva, psihilog clinician principal, Spitalul de Psihiatrie Sf. Maria Vedea
113. Trandafir Doina, psiholog clinician specialist, psiholog principal siguranță națională, Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială București
114. Omer Ioana, psiholog clinician principal, Spitalul de Boli Cronice Sf. Luca București
115. Iațu Ioana Nicoleta, psiholog clinician autonom, Spitalul Județean de Urgență Satu Mare
116. Vaida Claudia, psiholog clinician autonom, Spitalul Județean de Urgență Satu Mare
117. Pintea Gabriela, psiholog clinician specialist, Spitalul Județean de Urgență Satu Mare
118. Barbul Diana, psiholog clinician, Spitalul Județean de Urgență Satu Mare
119. Răuțoiu Nicoleta, psiholog clinician, Spitalul Județean de Urgență Satu Mare
120. Murczco Maria Cristina, psiholog clinician, Spitalul Județean de Urgență Satu Mare
121. Bulboacă Laura, psiholog clinician autonom, Spitalul Universitar de Urgență București
122. Grigore Carmen, psiholog clinician principal, Spitalul Universitar de Urgență București
123. Stroe Alina, psiholog clinician specialist, CSM Constanța
124. Tugearu Georgiana, psiholog clinician specialist, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța
125. Pachițanu Alina, psiholog clinician principal, CSM Constanța
126. Costin Daniela, psiholog clinician principal, CSM Constanța
127. Călin Mirela, psiholog clinician principal, Spitalul Județean de Urgență Tulcea
128. Dumitru Coca Tincuța, psiholog clinician principal, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța
129. Voicu Georgiana, psiholog clinician autonom, Spitalul Județean de Urgență Tulcea
130. Miloș Silvia, psiholog clinician principal, CSM Spitalul Județean de Urgență Tulcea
131. Ștefan Anișoara, psiholog clinician autonom, Spitalul Universitar de Urgență București
132. Mircea Marieta, psiholog clinician, CSM Constanța
133. Chelariu Andreea, psiholog clinician, CSM Constanța
134. Daria Fănica, psiholog clinician, CSM Constanța
135. Șerb Cristina Maria, psiholog clinician autonom, Spitalul Județean de Urgență Arad
136. Camelia Daniela Ghica, psiholog clinician specialist, Spitalul Municipal Rădăuți
137. Capriș Liliana, psiholog clinician specialist, Spitalul de Psihiatrie Elisabeta Doamna Galați
138. Botaș Daniela, psiholog clinician principal, Spitalul Județean de Urgență Deva
139. Nicolau Crina, psiholog clinician, Spitalul de Psihiatrie Elisabeta Doamna Galați
140. Călugăru Janetta Mariana, psiholog clinician specialist, Spitalul Județean de Urgență Dr. Constantin Opriș Baia Mare
141. Blaj Mihaela, psiholog clinician autonom, Spitalul Județean de Urgență Dr. Constantin Opriș Baia Mare
142. Bora Iulia-Bianca, psiholog clinician, Spitalul Județean Timișoara
143. Tutbatu Claudia-Geanina, psiholog clinician principal, CSM Craiova
144. Sabău Claudia, psiholog clinician specialist, Spitalul Județean Târgu Mureș
145. Neamțu Maria, psiholog clinician autonom, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu
146. Hedes Anca, psiholog clinician cpecialist, CSM copii Spitalul Municipal ,,Alexandru Simionescu” Hunedoara
147. Bunea Gabriela Paula, psiholog clinician specialist, Spitalul Municipal ,,Alexandru Simionescu ‘’ Hunedoara, Ambulator Psihiatrie Pediatrică
148. Pope Lolia, psihopedagog Clinica de Neurologie Pediatrică – Spitalul Clinic de Psihiatrie Dr. Al. Obregia București
149. Drăghici Dana Raluca, psiholog clinician în supervizare, Spitalul Clinic nr. 1 CF Witting București
150. Bălan Dorina Claudia, cercetător științific, psiholog clinician principal, Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie “Ana Aslan” București
151. Vasut Andreea Mădălina, psiholog clinician specialist la Spitalul de Psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Sapoca Buzău
152. Ciobanu Felicia, psiholog clinician specialist, Institutul de Psihiatrie Socola Iași
153. Bran Ema, psiholog clinician, Spitalul Clinic de Psihiatrie prof. dr. Al. Obregia București
154. Pană Elena, psiholog clinician, Spitalul Clinic de Psihiatrie prof. dr. Al. Obregia București
155. Costache Cristina, psiholog clinician, Spitalul Clinic de Psihiatrie prof. dr. Al. Obregia București
156. Neamțiu Corina, psiholog clinician, Spitalul Clinic de Psihiatrie prof. dr. Al. Obregia București
157. Ioan Magdalena, psiholog clinician, Spitalul Clinic de Psihiatrie prof. dr. Al. Obregia București
158. Bălan Daniela, psiholog clinician, Spitalul Clinic de Psihiatrie prof. dr. Al. Obregia București
159. Marocescu Andreea, psiholog clinician, Spitalul Clinic de Psihiatrie prof. dr. Al. Obregia București
160. Rusu Cătălin, psiholog clinician, Spitalul Clinic de Psihiatrie prof. dr. Al. Obregia București
161. Ioniță Raluca, psiholog clinician, Spitalul Clinic de Psihiatrie prof. dr. Al. Obregia București
162. Iosif Cornelia, psiholog clinician specialist, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș București
163. Blagloslov Graciela Andreea, psiholog clinician principal, Spitalul Municipal Adjud
164. Luca Anca Elena, psiholog clinician principal, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. V. Babeș București
165. Strimbeanu Simona, psiholog clinician specialist, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova
166. Olaru Roxana Andreea, psiholog clinician principal, Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara
167. Tălnariu Adina, psiholog clinician specialist, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. V. Babeș București
168. Vițelaru Daniela, psiholog clinician principal, Spitalul Municipal Anton Cincu Tecuci
169. Biris Daniela-Ica, psiholog clinician specialist, Spitalul Clinic de Boli infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara
170. Cristea Sorina Mădălina, psiholog clinician specialist, Spitalul Clinic de Urgență București
171. Bobocica Cristina Dorina, psiholog clinician autonom, Spitalul Clinic Județean de urgență Craiova
172. Sasalovici Daniela, psiholog clinician autonom, Institutul Clinic Fundeni București
173. Muscaliuc Voica Aurelia, psiholog clinician, Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara
174. Cuc Mihaela Ana, psiholog clinician principal, Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu  Oradea
175. Biriș Dana, psiholog clinician specialist, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Timișoara
176. Mititelu Ecaterina, psiholog clinician principal, Spitalul Municipal de Urgență Moinești
177. Docan Irina, psiholog clinician principal, Spitalul Județean de Urgență Bacău
178. Hîncu Cristina, psiholog clinician specialist, Spitalul Municipal Huși
179. Vulcu Magnolia, psiholog clinician specialist, Spitalul Județean de Urgență Alba
180. 180.Butnaru Marilena, logoped principal, Spitalul Județean de Urgență Vaslui
181. Buraga Irina Cătălina, psiholog clinician, Spitalul Județean de Urgență Vaslui
182. Glatz Eniko, psiholog clinician practicant autonom, Spitalul Județean de Urgență Satu-Mare
183. Barb Maria, psiholog clinician specialist, Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu
184. Fodor Claudia, psiholog clinician, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța
185. Cristina Șutac, psiholog clinician practicant autonom, Centrul de Dializă B Braun Suceava
186. Angelica Marin, psiholog clinician principal, Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie, București
187. Diana Simian, psiholog clinician specialist, Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț
188. Delia Gagiu, psiholog clinician specialist, Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț
189. Coman Cristina Dana, psiholog clinician, Spitalul Municipal de Urgență Elena Beldiman Bârlad
190. Fulger Ana-Maria, psiholog clinician, Spitalul Municipal de Urgență Elena Beldiman Bârlad
191. Șerban Doina, psiholog clinician specialist, Spitalul Orășenesc de Urgență Târgu Cărbunești
192. Efta Iustina, psiholog clinician principal, Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad
193. Bordieanu Simona Ofelia, psiholog clinician principal, Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț
194. Nela Manea, psiholog clinician, Unitatea de Asistență Medico Socială Agigea
195. Ivănuș Ramona-Elena, psiholog clinician principal, Spitalul Județean de Urgență Vâlcea
196. Cojocaru Carmen Geni, psiholog clinician principal, Spitalul Județean de Urgență Tulcea
197. Axenti Nela, psiholog clinician principal, Spitalul Județean de Urgență Tulcea
198. Popa Roxana-Gabriela, psiholog clinician, Spitalul Clinic Colțea București
199. Rusu Carmen, psiholog clinician principal, Spitalul Clinic de Urgență pentru copii Sf. Ioan Galați
200. Măriuța Luminița Gabriela, logoped principal, Spitalul Clinic de Recuperare Iași
201. Florescu Nacu Alina, psiholog clinician, Spitalul Clinic de Recuperare Iași
202. Păvăluc Irina, logoped principal, Spitalul Clinic de Recuperare Iași
203. Gherasim Anca-Delia, psiholog clinician principal, Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș
204. Șerban Ana-Pompilia, psiholog clinician principal, Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș
205. Baias Minela, psiholog clinician practicant, Spitalul Clinic Municipalå Cluj-Napoca
206. Roman Nicoleta-Maria, psiholog clinician principal, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca